Marea unire de la 1 decembrie 1918
| 
Au trecut 91 de ani de la ziua cea mare şi sfântă 1 Decembrie 1918, dată la care românii, după atâtea suferinţe îndurate de-a lungul veacurilor, au putut vedea înfăptuirea celei mult visate Românii Mari. 24 ianuarie 1859, ziua în care Alexandru Ioan Cuza este ales domn atât în Moldova cât şi în Muntenia, reprezintă unul dintre primii paşi făcuţi de naţia româna pe drumul anevoios al reîntregirii şi prefigurează marele eveniment care va avea loc după mai bine de o jumătate de veac.
Suveranitatea de stat este cucerită cu arma în mână, prin mari sacrificii şi jertfe în 1877. Lupta eroică dusă de tânăra, dar curajoasa armată româna, înrolarea voluntară sub drapelul ţării a numeroşi transilvăneni, bănăţeni, bucovineni, sprijinul material şi moral acordat de întregul popor războiului de independenţă constituie o pagină impresionantă de solidaritate naţională în realizarea uneia dintre cele mai de seamă năzuinţe ale poporului român. 
În urma războiului de Independenţă din anul 1878, Dobrogea revenea României. Întregirea României începe cu Moldova dintre Prut şi Nistru, teritoriul cunoscut şi sub numele de Basarabia, care în data de 27 martie 1918 se uneşte cu ţara.Bucovina a fost cel de al doilea teritoriu românesc care s-a unit cu România în ziua de 15 noiembrie, Congresul reprezentaţilor întregii populaţii din Bucovina, hotărând înfăptuirea necondiţionată a Unirii Bucovinei în vechile ei hotare cu România. Ultimul teritoriu care s-a unit cu România a fost Transilvania. 
Destrămarea monarhiei dualiste austro-ungare înlesneşte afirmarea naţiunilor asuprite. Partidul Naţional Român elaborează ,,Declaraţia de la Oradea” şi o prezintă în Parlamentul din Budapesta, reclamând dreptul romanilor din Transilvania de a hotărî singuri aşezarea lor printre naţiunile libere.La sfârşitul lunii octombrie 
ia fiinţă Consiliul Naţional Român Central (C.N.R.C) cu un număr egal de membri din Partidul Naţional Român şi Partidul Social Democrat stabilindu-şi sediul la Arad.Consiliul Naţional a convocat o Adunare a românilor în oraşul istoric Alba-Iulia. Astfel, la 1 Decembrie 1918, Marea Adunare Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş la care au participat peste 100.000 de persoane, adopta o Rezoluţie prin care se decreta unirea lor şi a tuturor teritoriilor locuite de ei cu România.La înfăptuirea Unirii şi-au adus contribuţia o serie de personalităţi remarcabile ca:Ion Inculeţ şi Pan Halipa în Basarabia, Iancu Flondor şi Ion Nistor în Bucovina, Vasile Goldiş, Iuliu Maniu şi Ştefan Ciceo-Pop, Episcopul Ortodox Miron Cristea şi cel greco-catolic Iuliu Hossu s.a. în TransilvaniaDesăvârşirea unităţii naţionale statale a creat un cadru teritorial, economic, social, politic şi cultural, firesc de dezvoltare a societăţii, impulsionând progresul său.
Cristian DRUS – 7 D
prof. Ştefana MIHUŢA
